Menopauza nu înseamnă că riscul de cancer a trecut. Ce trebuie să știe fiecare femeie
„Nu mai am menstruație.
Nu mai pot rămâne însărcinată.
Nu mai am nevoie de controale ginecologice ca înainte.”
Este o idee pe care încă o întâlnim.
Și este o idee greșită.
Menopauza marchează sfârșitul perioadei reproductive, nu sfârșitul riscurilor pentru sănătatea sânilor și a organelor genitale.
Dimpotrivă, mai multe tipuri de cancer devin mai frecvente tocmai odată cu înaintarea în vârstă. Unele sunt diagnosticate predominant după menopauză.
Asta nu înseamnă că menopauza provoacă aceste cancere.
Dar înseamnă că încetarea menstruațiilor nu ne protejează de apariția lor.
Iar această distincție merită înțeleasă.
🌸 Menopauza și îmbătrânirea nu sunt același lucru
Menopauza apare, în mod obișnuit, în jurul vârstei de 50–51 de ani, deși e posibilă și la vârste mai tinere.
În aceeași perioadă, organismul trece prin modificări hormonale, metabolice și celulare.
Dar riscul de cancer nu este determinat de un singur hormon.
Contează:
- înaintarea în vârstă și acumularea modificărilor genetice în celule;
- predispoziția genetică și istoricul familial;
- expunerile hormonale de-a lungul vieții;
- anumite infecții, precum cea cu virusul HPV;
- excesul de țesut adipos și factorii metabolici;
- fumatul, consumul de alcool și alți factori de mediu.
Unele dintre aceste elemente pot fi modificate. Altele nu.
Menopauza nu este o graniță biologică dincolo de care cancerul încetează să mai fie o posibilitate, dimpotrivă.
🎗️ Cancerul de sân: riscul nu dispare după 50 de ani
Cancerul de sân este cel mai frecvent cancer diagnosticat la femeile din România.
Potrivit estimărilor GLOBOCAN 2022, în România au apărut aproximativ 12.685 de cazuri noi de cancer mamar, reprezentând 26,8% dintre cazurile noi de cancer la femei.
Riscul crește odată cu vârsta, deși boala poate apărea și la femei tinere.
Vârsta nu este însă singurul factor.
Istoricul familial, anumite variante genetice moștenite, densitatea mamară, istoricul reproductiv, consumul de alcool și alți factori pot influența probabilitatea de apariție a bolii.
Și expunerea hormonală contează, dar relația este mai complexă decât simpla afirmație că estrogenul provoacă sau previne cancerul.
Un lucru este cert: femeile care nu utilizează terapie hormonală pot dezvolta cancer de sân.
De aceea, monitorizarea sănătății sânilor și participarea la screeningul recomandat rămân importante indiferent de decizia privind terapia hormonală.
O modificare nouă a sânului, un nodul, o retracție a mamelonului, o secreție mamelonară spontană, sau o modificare persistentă a pielii, trebuie evaluate medical.
Nu trebuie așteptată următoarea mamografie de screening atunci când există un simptom.
🩸 Cancerul endometrial: de ce sângerarea după menopauză trebuie investigată
Endometrul este mucoasa care căptușește interiorul uterului.
În perioada reproductivă, acesta răspunde la modificările hormonale ale ciclului menstrual.
După menopauză, în absența anumitor tratamente hormonale sau a altor cauze, endometrul devine în general mai subțire.
Totuși, cancerul endometrial este diagnosticat predominant la femeile aflate după menopauză.
Printre factorii de risc se numără:
- înaintarea în vârstă;
- obezitatea;
- anumite tulburări metabolice;
- expunerea prelungită a endometrului la estrogen fără o opoziție progestogenică adecvată;
- anumite predispoziții genetice, inclusiv sindromul Lynch.
Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă este sângerarea vaginală apărută după menopauză.
Nu înseamnă automat cancer.
Există numeroase cauze benigne, inclusiv atrofia țesuturilor genitale și polipii.
Dar sângerarea trebuie investigată, chiar dacă este redusă cantitativ sau apare o singură dată.
Medicul poate recomanda ecografie transvaginală, biopsie endometrială sau alte investigații, în funcție de situație.
La femeile care utilizează terapie hormonală, interpretarea sângerărilor depinde și de schema de tratament, momentul inițierii și durata lor.
Nu orice sângerare sub terapie hormonală înseamnă cancer, dar nici nu trebuie atribuită automat hormonilor.
🧬 Cancerul ovarian: de ce este mai dificil de depistat precoce
Cancerul ovarian reprezintă o provocare diferită.
Unele forme apar mai frecvent după menopauză, iar simptomele pot fi nespecifice.
Printre acestea se numără:
- balonarea persistentă sau creșterea circumferinței abdominale;
- senzația de sațietate după cantități mici de alimente;
- durerea abdominală sau pelvină persistentă;
- urinările frecvente sau urgente, apărute recent;
- modificări digestive persistente, fără o explicație evidentă.
Aceste simptome sunt foarte frecvente și în afecțiuni benigne.
Ceea ce contează este caracterul lor nou, persistent sau progresiv.
Spre deosebire de cancerul de sân și de col uterin, nu există în prezent o metodă de screening populațional demonstrată ca eficientă pentru cancerul ovarian la femeile asimptomatice cu risc obișnuit.
Ecografia transvaginală și markerul CA-125 pot avea un rol în evaluarea unei suspiciuni clinice, dar nu sunt teste de screening recomandate de rutină.
Nici scorul ROMA, care combină markerii CA-125 și HE4, nu este un test destinat screeningului femeilor sănătoase.
Acesta este utilizat în anumite situații pentru evaluarea unei formațiuni anexiale deja identificate.
Așadar, o ecografie ginecologică normală este o informație utilă despre ceea ce se poate observa în momentul examinării.
Dar nu reprezintă o garanție că un cancer ovarian nu se poate dezvolta ulterior.
🌷 Cancerul de col uterin: menopauza nu elimină riscul asociat HPV
Cancerul de col uterin are o particularitate importantă.
Cauza principală este infecția persistentă cu anumite tipuri de HPV cu risc oncogen înalt.
Această infecție poate persista mult timp fără simptome.
Prin urmare, faptul că o femeie nu mai are menstruație, nu mai are o viață sexuală activă sau are același partener de mulți ani nu înseamnă că riscul de cancer cervical a dispărut.
În România, povara cancerului de col uterin rămâne deosebit de importantă.
Metodologia națională de screening din 2024 subliniază că România înregistrează cele mai ridicate rate de incidență și mortalitate prin cancer de col uterin din Europa.
Există însă și o veste bună.
Cancerul de col uterin este unul dintre cancerele pentru care avem instrumente eficiente de prevenție.
Vaccinarea împotriva HPV reduce riscul infecțiilor și leziunilor asociate tipurilor virale incluse în vaccin.
Screeningul poate identifica infecții persistente cu HPV cu risc înalt și modificări precanceroase înainte ca acestea să evolueze către cancer.
Vaccinarea și screeningul nu se exclud.
Se completează.
Iar screeningul cervical rămâne relevant și după menopauză, în limitele de vârstă și în condițiile stabilite de recomandările medicale.
❤️ Advice by MM explică:
„Dacă merg anual la ginecolog și fac ecografie transvaginală, înseamnă că sunt protejată?”
Nu în sensul în care ne-am dori.
Consultația ginecologică poate identifica simptome, modificări clinice și probleme care necesită investigații suplimentare.
Ecografia transvaginală poate fi foarte utilă atunci când există o indicație medicală.
Dar nu toate cancerele pot fi depistate printr-o ecografie periodică.
În special, nu avem dovezi că ecografiile transvaginale efectuate de rutină la femeile asimptomatice, cu risc obișnuit, reduc mortalitatea prin cancer ovarian sau endometrial.
La fel, un examen ginecologic normal nu înlocuiește screeningul cervical.
Iar acesta nu înlocuiește mamografia.
Fiecare investigație răspunde unei întrebări medicale diferite.
De aceea, prevenția eficientă nu înseamnă să facem cât mai multe teste, ci să le facem pe cele potrivite, la momentul potrivit.
📌 Ce știm bine în 2026?
✓ Riscul mai multor tipuri de cancer crește odată cu înaintarea în vârstă, inclusiv după menopauză.
✓ Menopauza nu reprezintă o protecție împotriva cancerului de sân sau a cancerelor ginecologice.
✓ Cancerul de sân rămâne cel mai frecvent cancer diagnosticat la femeile din România.
✓ Sângerarea vaginală după menopauză trebuie evaluată medical, inclusiv la femeile care utilizează terapie hormonală.
✓ Cancerul de col uterin este legat în principal de infecția persistentă cu HPV cu risc înalt și poate fi prevenit în mare măsură prin vaccinare și screening.
✓ Pentru cancerul ovarian și cancerul endometrial nu există screening populațional recomandat femeilor asimptomatice cu risc obișnuit.
📌 Ce merită să reții
✓ Nu renunța la prevenție doar pentru că ai intrat la menopauză.
✓ Nu aștepta următorul control periodic dacă apare un simptom nou și persistent.
✓ O sângerare după menopauză nu trebuie ignorată.
✓ O ecografie normală nu înlocuiește mamografia sau screeningul cervical.
✓ Nu toate femeile au nevoie de aceleași investigații. Istoricul personal, familial și eventualele predispoziții genetice pot schimba recomandările.
✓ Indiferent dacă utilizezi sau nu terapie hormonală, sănătatea sânilor și a organelor genitale merită aceeași atenție.
Va urma… ❤️
Ultimul articol al seriei dedicate menopauzei va fi un interviu rolul medicului de familie în prevenție, investigații, simptomele perimenopauzei și menopauzei importanța unei îngrijiri care să privească femeia în ansamblu.
⚠️ Disclaimer medical
Informațiile prezentate în acest articol au exclusiv caracter informativ și educațional și nu înlocuiesc consultația, diagnosticul sau recomandările medicale individualizate. Deciziile privind investigațiile, tratamentul și monitorizarea trebuie luate împreună cu medicul curant, în funcție de situația medicală individuală.
📷 Imaginea reprezentativă a articolului a fost creată cu ajutorul Leonardo AI.